Tatăl său și Wu Taiji Quan
Când se rostește numele Bruce Lee, lumea se gândește imediat la viteză explozivă, la filosofia sa pătrunzătoare și la omul care a schimbat pentru totdeauna artele marțiale și coregrafia scenelor de luptă din filme. Dar în spatele acestei figuri legendare a stat un alt om – tatăl său, Lee Hoi Chuen, actor de operă cantoneză, părinte exigent și un practicant al unei arte mult mai sofisticate: Wu Taiji Quan.
Un tată între scenă și sala de antrenament
Lee Hoi Chuen (1901–1965) a fost un actor renumit de operă și film cantonez, apreciat pentru versatilitatea și prezența sa scenică. Însă, în afara scenei, el purta cu sine o moștenire culturală profundă. În Hong Kong, se pare că ar fi studiat Wu Taiji Quan cu Cheng Wing Kwong și cu Liang Zi-Peng (梁子鵬) un renumit maestru de Yi Quan și Wu Taiji Quan, după cum se poate citi pe pagina oficială de web a Asociației Yiquan din Hong Kong “李海泉曾是吳氏太極拳名師梁子鵬的弟子” .
În 1937 Wu Jian Quan, fondatorul stilului Wu de Taiji Quan se mută în Hong Kong pentru a preda Taiji Quan în cadrul South China Sports Association. Aici îl întâlnește pe Cheng Wing Kong (1903–1967) ce era elevul nepotului sau, Chiu Sau Chien (1901 – 1964). Este important de menționat faptul ca Cheng Wing Kong a fost acceptat ca elev intern (túdì) al lui Wu Jianquan, astfel a avut parte de o transmisie completa a artei. Se pare că Chiu Sau Chien a avut la un moment o mare nevoie de bani, iar cel care l-a ajutat a fost elevul său Cheng Wing Kong. Atunci când Wu Jian Quan a ajuns în Hong Kong, Chiu Sau Chien a intervenit pe lângă unchiul său pentru a-l accepta pe Cheng ca elev direct.
Stilul Wu de Taiji Quan (吳氏太極拳) este cunoscut pentru mișcările scurte, compacte, posturile ușor aplecate înainte și principiul „a folosi suplețea pentru a învinge duritatea.” Pentru Lee Hoi-chuen, Tai Chi nu era doar o artă marțială; era o disciplină a sănătății, a calmului și a echilibrului – calități pe care spera să i le transmită și fiului său.
Tânărul Bruce descoperă Taiji Quan
În tinerețe, Bruce Lee era neliniștit, impulsiv și adesea prins în bătăi de stradă. Tatăl său, dorind să îi ofere stabilitate, l-a introdus în lumea Taiji Quan-ului, împărtășindu-i ceea ce învățase din linia lui Cheng Wing Kwong și Liang Zi Peng.
Însă, pentru un băiat plin de energie precum Bruce, mișcările lente și grațioase ale sistemului Taiji Quan păreau plictisitoare în comparație cu adrenalina luptelor de stradă sau cu rapiditatea altor sisteme de Kung Fu împreună cu boxuloccidental. Se antrena fără tragere de inimă, adesea împotrivindu-se îndrumărilor tatălui său. Și totuși – deși atunci nu înțelegea – acele lecții timpurii au sădit semințe adânci.
Influența Taiji Quan-ului în filosofia lui Bruce Lee
Mai târziu, Bruce a ales să se antreneze și în alte stiluri de kung fu, box occidental, scrimă, judo și nenumărate alte sisteme, înainte de a-și crea propria filosofie: Jeet Kune Do.
Însă în învățăturile sale celebre se regăsește ecoul Taiji Quan-ului. Cuvintele lui „fii precum apa” reflectă perfect ideea centrală a Taiji Quan-ului: adaptarea și flexibilitatea. Accentul pus pe eficiența energiei, pe sensibilitatea față de forța adversarului și pe curgere, nu pe opoziție directă – toate acestea răsună din principiile pe care, prin tatăl său le cunoscuse în copilărie.
O moștenire transmisă
Povestea lui Bruce Lee și a stilului Wu de Taiji Quan nu este una despre măiestrie deplină, ci despre moștenire. Tatăl său i-a transmis nu doar o tradiție culturală, ci și o filosofie a echilibrului – una pe care Bruce a învățat să o aprecieze abia mai târziu în viață.
În interviurile sale, Bruce a recunoscut că, deși în copilărie respingea Taiji Quan-ul, mai târziu i-a descoperit valoarea ca artă a armoniei și a conștientizării. Acea respectare târzie este o punte între lumea tatălui și propria sa viziune. Într-un interviu dat de Dan Inosanto, unul dintre cei mai apropiați elevi ai lui Bruce Lee, acesta povestește cum în primele șase luni de antrenament cu Bruce a fost învățat o formă din Stilul Călugăriței de Nord, prima formă din Wing Chun și prima parte din forma de Wu Taiji Quan. Acest interviu ne dovedește clar că Bruce era și un practicant de Taiji Quan.
Concluzie
În spatele legendei Bruce Lee s-a aflat o influență discretă: un tată care era practicant de Wu Taiji Quan, pe care îl învățase de la Liang Zi Peng și Cheng Wing-Kwong, și care a încercat să o transmită fiului său neliniștit. Bruce nu a devenit un practicant de Tai Chi în sens tradițional, dar filosofia sa – suplețea care învinge forța, curgerea în locul opoziției – avea să reapară ani mai târziu, în vocea sa proprie.
Amintindu-ne de Bruce Lee, nu vedem doar inovatorul care a dărâmat bariere, ci și fiul ale cărui rădăcini erau adânc înfipte în arta complexă a tatălui său.