Principalele ramuri ale stilului Wu (吴) de Taijiquan

Originea și evoluția stilului Wu de Taiji Quan

Stilul Wu (吴) de Taijiquan reprezintă una dintre cele cinci mari școli clasice de Taijiquan, alături de Chen, Yang, Wu (Hao) și Sun. Își are originea la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind fondat de Wu Quanyou (吴全佑, 1834–1902), ofițer în Garda Imperială din Beijing și discipol al lui Yang Luchan (杨露禅) și al fiului său Yang Banhou (杨班侯).

Wu Jienquan practicând Taiji Jien (Spada din taijiquan)

Fiul său, Wu Jianquan (吴鉴泉, 1870–1942), a sistematizat practica, a rafinat tehnica și a popularizat stilul, care se caracterizează prin:

  • posturi aliniate, compacte și echilibrate,
  • mișcări continue, fine și circulare,
  • accent pe „înțelegerea energiei” (dongjin 懂劲),
  • o abordare armonioasă între aspectul marțial și cel terapeutic.

De-a lungul secolului XX, în funcție de locul unde discipolii și urmașii familiei Wu au activat, s-au conturat trei ramuri principale: ramura de Nord (Beijing), ramura din Shanghai și ramura din Hong Kong.

Ramura de Nord (Beifang 北方)

Ramura de Nord este cea mai apropiată de forma originală transmisă de Wu Quan yu și de Wu Jianquan în perioada petrecută la Beijing. Această linie a păstrat caracterul tradițional, cu o orientare pronunțată spre aspectele interne și aplicative ale Taijiquan-ului. Principalul reprezentant al acestei ramuri a fost Wang Mao Zhai, Guo Fen și discipolii acestora.

Wang Mao Zhai practicând Tui Shou

Trăsături distinctive:

  • Posturi ceva mai largi decât în celelalte ramuri.
  • Accent pe neigong (lucrul intern) și pe antrenamentul în tui shou (mâini lipicioase).
  • Forme de arme (sabie, baston, suliță) practicate în mod tradițional.

Influență:
Ramura de Nord s-a răspândit în principal în China continentală și Europa prin discipolii lui Wang Mao Zhai și Guo Fen, precum Yáng Yǔtíng, păstrând o metodă de predare structurată și profundă, cu accent pe calitatea mișcării și pe studiul principiilor interne. În occident această ramură este cunoscută prin intermediul lui Wáng Péishēng (王培生/ 1919–2004) care a fost elevul atât al lui Wang Mao Zhai, precum și al lui Yáng Yǔtíng.

Ramura din Shanghai

Fondată de Wu Jianquan în 1928, odată cu înființarea Wu Jianquan Taijiquan Association în Shanghai. Principali reprezentanți sunt: Wu Yinghua (吴英华/ 1907–1996) Ma Yueliang (马岳梁).

Ma Yueliang (马岳梁)(1 August 1901 – 13 Martie 1998)

Mutarea la Shanghai a marcat începutul modernizării stilului Wu. În acest mediu urban și cosmopolit, Taijiquan-ul a fost adaptat pentru a răspunde nevoilor unui public mai larg, interesat atât de autoapărare, cât și de sănătate. În momentul în care cei doi fii ai lui Wu Jienquan se mută la Hong Kong această ramură rămâne să fie condusă de Wu Yinghua  și Ma Yueliang.

Trăsături distinctive:

  • Mișcări mai compacte, fluide și uniforme.
  • Ritm echilibrat, potrivit pentru antrenamentul de sănătate, dar păstrând eficiența marțială.
  • Sistem bine organizat, cu forme lente și rapide, tui shou standardizat și arme tradiționale.

Influență:
Această ramură este astăzi reprezentată de toți elevii familiei lui Ma Yueliang, precum Li Liqun, Ma Jiangbao care a devenit rezident în Rotterdam, Shi Mei Lin, aceasta fiind fiica adoptiva a familie Ma, care a emigrat în Noua Noua Zeelandă.

Ramura din Hong Kong

Cheng Wing Kwong (鄭榮光, 1903–1967).

Aceasta ramură practic începe efectiv în 1937, când Wu Jienquan vine în Hong Kong. În 1937 începe practic Al Doilea Război Chino–Japonez iar Shanghaiul devine rapid teatru de război. La acel moment o parte a familia Wu se mută în Hong Kong, ce fiind teritoriu britanic la acel moment era protejat de război. Ulterior Wu Jienquan se întoarce la Shanghai, lasându-și totuși o mare parte a familiei în Hong Kong. Când acesta moare în 1942, automat fiul său Wu Gongyi (吳公儀 / 1898–1970) devine reprezentantul liniei din Hong Kong a familiei. În afară de reprezentanții familiei se remarcă un alt elev intern printre practicanții din Hong Kong, respectiv Cheng Wing Kwong (鄭榮光, 1903–1967).  Taiji Quan-ul maestrului Cheng este orientat spre luptă, păstrând ca principal scop eficiența marțială.

Lee Hoi Chuen practicând Taijiquan

Din această ramură s-au desprins foarte multe linii care au ajuns astăzi peste tot în lume. Însăși Bruce Lee a fost practicant de Wu Taijiquan al acestei ramuri, prin intermediul tatălui său ce fusese elevul lui Cheng Wing Kong și al lui Liang Zi Peng.

Bruce Lee & Taiji Quan

Tatăl său și Wu Taiji Quan

Bruce Lee în tehnica cunoscută sub numele de Dan Bien

Când se rostește numele Bruce Lee, lumea se gândește imediat la viteză explozivă, la filosofia sa pătrunzătoare și la omul care a schimbat pentru totdeauna artele marțiale și coregrafia scenelor de luptă din filme. Dar în spatele acestei figuri legendare a stat un alt om – tatăl său, Lee Hoi Chuen, actor de operă cantoneză, părinte exigent și un practicant al unei arte mult mai sofisticate: Wu Taiji Quan.

Un tată între scenă și sala de antrenament

Lee Hoi Chuen împreună cu celebrul său fiu, Bruce Lee

Lee Hoi Chuen (1901–1965) a fost un actor renumit de operă și film cantonez, apreciat pentru versatilitatea și prezența sa scenică. Însă, în afara scenei, el purta cu sine o moștenire culturală profundă. În Hong Kong, se pare că ar fi studiat Wu Taiji Quan cu Cheng Wing Kwong și cu Liang Zi-Peng (梁子鵬) un renumit maestru de Yi Quan și Wu Taiji Quan, după cum se poate citi pe pagina oficială de web a Asociației Yiquan din Hong Kong “李海泉曾是吳氏太極拳名師梁子鵬的弟子” .

În 1937 Wu Jian Quan, fondatorul stilului Wu de Taiji Quan se mută în Hong Kong pentru a preda Taiji Quan în cadrul South China Sports Association. Aici îl întâlnește pe Cheng Wing Kong (1903–1967) ce era elevul nepotului sau, Chiu Sau Chien (1901 – 1964). Este important de menționat faptul ca Cheng Wing Kong a fost acceptat ca elev intern (tú​dì) al lui Wu Jianquan, astfel a avut parte de o transmisie completa a artei. Se pare că Chiu Sau Chien a avut la un moment o mare nevoie de bani, iar cel care l-a ajutat a fost elevul său Cheng Wing Kong. Atunci când Wu Jian Quan a ajuns în Hong Kong, Chiu Sau Chien a intervenit pe lângă unchiul său pentru a-l accepta pe Cheng ca elev direct. 

Stilul Wu de Taiji Quan (吳氏太極拳) este cunoscut pentru mișcările scurte, compacte, posturile ușor aplecate înainte și principiul „a folosi suplețea pentru a învinge duritatea.” Pentru Lee Hoi-chuen, Tai Chi nu era doar o artă marțială; era o disciplină a sănătății, a calmului și a echilibrului – calități pe care spera să i le transmită și fiului său.

Tânărul Bruce descoperă Taiji Quan

În tinerețe, Bruce Lee era neliniștit, impulsiv și adesea prins în bătăi de stradă. Tatăl său, dorind să îi ofere stabilitate, l-a introdus în lumea Taiji Quan-ului, împărtășindu-i ceea ce învățase din linia lui Cheng Wing Kwong și Liang Zi Peng.

Însă, pentru un băiat plin de energie precum Bruce, mișcările lente și grațioase ale sistemului Taiji Quan păreau plictisitoare în comparație cu adrenalina luptelor de stradă sau cu rapiditatea altor sisteme de Kung Fu împreună cu boxuloccidental. Se antrena fără tragere de inimă, adesea împotrivindu-se îndrumărilor tatălui său. Și totuși – deși atunci nu înțelegea – acele lecții timpurii au sădit semințe adânci.

Lee Hoi Chuen practicând Tui Shou cu tânărul Bruce Lee

Influența Taiji Quan-ului în filosofia lui Bruce Lee

Mai târziu, Bruce a ales să se antreneze și în alte stiluri de kung fu, box occidental, scrimă, judo și nenumărate alte sisteme, înainte de a-și crea propria filosofie: Jeet Kune Do.

Însă în învățăturile sale celebre se regăsește ecoul Taiji Quan-ului. Cuvintele lui „fii precum apa” reflectă perfect ideea centrală a Taiji Quan-ului: adaptarea și flexibilitatea. Accentul pus pe eficiența energiei, pe sensibilitatea față de forța adversarului și pe curgere, nu pe opoziție directă – toate acestea răsună din principiile pe care, prin tatăl său le cunoscuse în copilărie.

O moștenire transmisă

Povestea lui Bruce Lee și a stilului Wu de Taiji Quan nu este una despre măiestrie deplină, ci despre moștenire. Tatăl său i-a transmis nu doar o tradiție culturală, ci și o filosofie a echilibrului – una pe care Bruce a învățat să o aprecieze abia mai târziu în viață.

Bruce Lee în tehnica “Pășing în spate lovești tigrul” din Wu Taiji Quan

În interviurile sale, Bruce a recunoscut că, deși în copilărie respingea Taiji Quan-ul, mai târziu i-a descoperit valoarea ca artă a armoniei și a conștientizării. Acea respectare târzie este o punte între lumea tatălui și propria sa viziune. Într-un interviu dat de Dan Inosanto, unul dintre cei mai apropiați elevi ai lui Bruce Lee, acesta povestește cum în primele șase luni de antrenament cu Bruce a fost învățat o formă din Stilul Călugăriței de Nord, prima formă din Wing Chun și prima parte din forma de Wu Taiji Quan. Acest interviu ne dovedește clar că Bruce era și un practicant de Taiji Quan.

Concluzie

În spatele legendei Bruce Lee s-a aflat o influență discretă: un tată care era practicant de Wu Taiji Quan, pe care îl învățase de la Liang Zi Peng și Cheng Wing-Kwong, și care a încercat să o transmită fiului său neliniștit. Bruce nu a devenit un practicant de Tai Chi în sens tradițional, dar filosofia sa – suplețea care învinge forța, curgerea în locul opoziției – avea să reapară ani mai târziu, în vocea sa proprie.

Amintindu-ne de Bruce Lee, nu vedem doar inovatorul care a dărâmat bariere, ci și fiul ale cărui rădăcini erau adânc înfipte în arta complexă a tatălui său.

Bagua Zhang & Daoism

Maestrul Di Guo Yong în postura Tuō Tiān Zhǎng. Romania, Snagov, 2004

În Bagua Zhang anumite tehnici sînt folosite pentru a cultiva și dezvolta energie internă, numită tradițional Qi, cu scopul de a păstra sănătatea și de a eleva spiritul. De exemplu setul de tehnici numite Ding Shi Ba Zhang, are ca scop formarea unei structuri corecte a corpului împreună cu activarea energiei interne în meridianele energetice ce sînt folosite în Medicina Tradițională Chineză (M.T.C.). Atunci cînd practicantul păstrează o formă statică în partea superioară a corpului dar totodată se deplasează pe un cerc, în funcție de structura superioară, energia este activată pe unul sau pe altul dintre meridiane. De exemplu, cînd se practică forma Tuō Tiān Zhǎng (palma care sustine cerul – 托天掌) datorită formei sale, este activată energia din Meridianul Stomac și din Meridianul Intestin Gros. Cînd se practică forma Shī Zǐ Zhǎng (palma în forma leului – 狮子掌) se activează energia din Meridianul Pericard și Meridianul Trei Focare. În funcție de necesități, adeptul poate practica o anumită formă mai mult sau mai puțin. Prin focalizarea energiei Qi pe anumite meridiane se pot vindeca anumite afecțiuni tot așa cum o fac și exercițiile de Qi Gong sau tratamentele prin M.T.C. 

Cele trei comori ale omului – Jing, Qi, Shen

Apoi există tehnicile meditative numite Xiu Dao, pe care inițiații Daoiști le folosesc pentru a prelungi viața și a crea un corp spiritual nemuritor care va supraviețui după moarte și se va contopi cu supremul Dao/ 道. În Xiu Dao corpul uman devine un vas alchimic, în care cele Trei Comori, respectiv Jing (esența), Qi (energia) și Shen (spiritul) sunt cultivate în scopul îmbunătățirii fizice, emoționale, sănătatea mintală și, în cele din urmă, revenirea la unitatea primordială a lui Dao, adică devenind un iluminat. 

Atunci cînd profesorul Kang Ge Wu a studiat practicile sectei Long Men a descoperit că este citată o metodă de meditație intitulată Zhuǎn Tiānzūn/ 转天尊 (Rotindu-ne, venerăm Cerul) care constă în deplasarea pe cerc și rostirea unor incantații. Această metodă de deplasare este extrem de asemănătoare cu mersul în cerc ce este folosit în Bagua Zhang. Aceștia foloseau mersul în cerc atît pentru cultivarea energiei interne (Qi) cît și pentru practica mediației [Xiu Dao]. În timpul practicii, călugării mergeau pe un cerc  și repetau  incantații. Fondatorul sistemului Bagua Zhang a unit tehnicile de meditație cu tehnicile de dezvoltare și direjare a energiei interne Qi ce le învățase în cadrul sectei Long Men cu tehnicle marțiale, punînd astfel baza unui sistem integrat de dezvoltare marțială, fizică și spirituală.

Zhang Zhao Dong Bagua Zhang

CHENG TING HUA

Cheng Ting Hua – al treilea de la stînga la dreapta

Cheng Tinghua (1848-1900), este considera al doilea mare discipol al lui Dong Hai Chuan și creatorul stilului Cheng de Bagua Zhang.

Cheng Ting Hua a fost un producător de ochelari de profesie și un expert în Shuai Jiao înainte de a învăța Bagua Zhang de la Dong Hai Chuan. Născut al 3-lea dintre cei 4 frați în 1848 în Shen, provincia Hebei, Cheng Tinghua era pasionat de artele marțiale. Când Cheng avea în jur de 13 ani s-a mutat la Beijing unde a început să practice Shuai Jiao (lupte chinezești). Când Cheng avea aproximativ 28 de ani Cheng s-a împrietenit cu Yin Fu și Shi Jidong (doi dintre primii studenți lui Dong Haichuan). Aceștia l-au introsus ca elev al lui Dong Hai Chuan, fiind considerat al patrulea sau al cincilea elev. A studiat cu Dong aproximativ 6 ani înainte ca Dong să moară în 1882. 

Cheng Tinghua a fost un artist marțial foarte deschis, care a predat Bagua Zhang oricui era cu adevărat interesat să învețe. Îi plăcea să întâlnească alți artiști marțiali pentru a compara stilurile și a împărtăși tehnicile și teoriile artelor marțiale. El este cel ce a făcut legătura între Xing Yi Quan și Bagua Zhang. Printre oamenii din Xing Yi Quan cu care a schimbat informații sînt nume celebre, precum Go Yun Shen (1829 – 1898) Li Chun Yi, Zhang Zhao Dong, Liu De Kuan etc. O parte dintre acești experți în Xing Yi au fost prezentați lui Dong Hai Chuan și sînt recunoscuți ca elevi ai acestuia, precum Li Chun Yi, Zhang Zhao Dong, Liu De Kuan. Totuși, cum Dong era deja destul de bătrîn, se asumă că majoritatea învățăturilor au venit tot de la Cheng Ting Hua. 

Cheng Tinghua a fost ucis în timpul Rebeliunii Boxerului, când cele „opt armate străine” au invadat Beijingul (1900). În timpul luptelor ce s-au dat în Beijing, Cheng s-a implicat într-un conflict cu soldați germani, omorînd mai mulți dintre aceștia înainte de a fi împușcat. Avea 52 de ani.

ZHANG ZHAO DONG

Zheng Zhao Dong împreună cu elevul său Qiu Zhe He 

Zhang Zhao Dong (张兆东 1859-1940), cunoscut și sub numele de Zhang Zhan Kui (张占魁), s-a născut în provincia Hebei, satul Ho Hung Yan în 1859, într-o familie de fermieri săraci. Prima artă marțială pe care a studiat-o a fost Mizong Quan. Adolescent fiind a devenit elevul lui Liu Qi Lan, un faimos maestru de Xing Yi Quan. Zhang Zhaodong s-a antrenat asiduu și a devenit, de asemenea, un renumit expert în Xing Yi Quan.
Când Zhang avea 20 de ani s-a mutat la Tien Jin unde a început să lucreze pentru poliție ca vînător de recompense. La scurt timp după aceea, maestrul Cheng Ting Hua a vizita Tianjin și a avut câteva probleme. astfel au ajuns să se cunoască Zhang Zhao Dong cu Cheng. Zhang a fost prezentat lui Dong Hai Chuan și astfel el a devenit la rîndul său un expet în Bagua Zhang.  
La începutul carierei sale didactice din Tianjin, Zhang Zhaodong a predat Xingyi Quan, apoi, treptat a predat și Bagua Zhang. Deoarece Zhang Zhaodong avea o solidă practică în Xingyi, stilul său de Bagua Zhang are în mod natural o aromă Xingyi. Zhang Zhaodong era un bărbat înalt și puternic, căruia îi plăcea să folosească posturi largi și deschise la antrenament. Forma și aplicațiile lui Bagua Zhang au fost directe, puternice și relativ simple, nu la fel de evazive în comparație cu altele din cauza forței sale și a experienței în Xing Yi Quan. 
Când Zhang avea peste 70 de ani, era bine cunoscut în toată China pentru abilitățile sale, fiind invitat frecvent în alte zone ale țării pentru a participa și a demonstra Bagua Zhang la evenimente de arte marțiale.

Zhang Zhaodong a avut mai mulți elevi faimoși, printre care Jiang Rong Qiao, Wang Shujin, Zhao Dao Xin. 

ZHAO DAO XIN

Zhang Zhao Dong împreună cu discipolul său Zhao Dao Xin

Maestrul de arte marțiale Wang Xiangzhai a predat nenumărați ucenici de-a lungul vieții, dar când vine vorba de discipoli mândri, trebuie să fie Yao Zongxun și Zhao Daoxin. În special Zhao Dao Xin, încă de când studia arta, Wang Xiangzhai îl lăuda adesea pentru că este „extrem de inteligent și va putea să învețe de îndată ce va învăța”. Cu toate acestea, în ultimii săi ani, Zhao Daoxin a negat public că Wang Xiangzhai era stăpânul său și, de asemenea, a declarat că nu a aflat nimic de la Wang Xiangzhai. Așa s-a întâmplat?

Zhao Dao Xin, al cărui nume real este Zhao Enqing, s-a născut în 1908 într-o familie de intelectuali din Tianjin. Tatăl său, Zhao Yin Tang, este un savant foarte talentat și, în același timp, îi plac și un practicant serios de arte marțiale. Enqing a fost inteligent de când era copil. Fie că învața scrierile clasice sau arte marțiale, nu o poate uita niciodată. În plus era extrem de motric, fiind foarte talentat în tot ceea ce presupunea artele marțiale sau sportul, practicînd înotul și haltere. Dar artele marțiale au fost marea sa pasiune. Familia Zhao era destul de înstărită iar Zhao Yin Tang era un apropiat al cercurilor elitiste de practicanți de arte marțiale din Tian jin. Astfel Enqing a fost introdus ca discipol al faimosului vînător de recompense Zhang Zhao Dong. 

Dovedind un interes extrem pentru artele marțiale, ce era îmbinat cu o inteligența superioară Zhao Enqing a fost apreciat extrem de mult de Zhang Zhao Dong care a inceput să investească masiv în el. Astfel Zhang Zhao dong îl introduce pe Zhao Enqing ca discipol la Wang Xiang Zhai, nimeni altul decît fondatorul sistemului Yi Quan. La rîndul său Wang Xiang Zhai a fost impresionat de Zhao En Qing foarte mult, tratîndu-l preferențial. El este cel care îi dă numele de Dao Xin (Calea Nouă) lui Zhao En Qing. 

La nici 20 de ani Zhao Dao Xin începe să participe la meciuri de Lei Tai (MMA pe platformă) reușind rezultate impresionante. La acea vreme, competiția de Lei Tai nu foloseau nici un fel de protecție iar regulile erau aproape inexistente. 

A mai studiat și Xin Yi Liu He Ba Fa cu renumitul maestru Wu Yi Hui, încercînd permanent să-și îmbunătățească nivelul, fără să se limiteze la un singur stil sau tradiție. Era permanent în căutare. A fost un inovator și o persoană ce punea pe primul loc eficiența marțială dincolo de tradiții sau cutume. Aprecia foarte mult metodele de antrenament din Boxul Occidental recunoascîndu-i valoarea în ceea ce privește tehnica de brațe și metodele de antrenament. 

YU GAO QUAN

La rîndul său, Zhao Dao Xin a avut mai mulți elevi printre care și Yu Gao Quan, un renumit expert de arte marțiale din Tianjin, cunoscut expert de Bagua Zhang și Yi Quan în China. Acesta a început să studiez Xing yi quan în 1964 sub conducerea maestrului Liu Xuerui. În același timp, a studiat și cu maestrul Chen Shifen, iar în 1966 l-a întâlnit pe maestrul Ao Shi Peng, un discipol al lui Wang Xiang Zhai, fondatorul lui Yiquan. Maestrul Ao avea cunoștințe profunde despre Yi Quan și punea un accent deosebit pe punerea în practică. În 1970 a devenit elevul lui Qiu Zhi He, un alt discipol direct al lui Zhang Zhao Dong. Acesta din urmă îl întroduce ca discipol la Zhao Dao Xin în 1975. Rămîne și studiază cu Zhao Dao Xin pînă la sfîrșitul vieții acestuia, în 1990. 

Dintre elevii maestrului Yu, reprezentativ pentru noi este Paul Rogers. Acesta a mers în 1994 în Tienjin pentru a studia acupunctura la universitatea de Medicină Tradițională Chineză, iar în 1997 devine discipolul maestrului Yu Gao Quan. 

Maestrul Yu Gao Quan împreună cu discipolul său Paul Rogers. Tienjin – China

Edit Stilul Zhang

Liang Bagua Zhang

LIANG ZHEN PU

Liang Zhen Pu s-a nascut in 12 mai 1863 in satul Hao Chia din provincia Hebei. Acesta a început studiul artelor marțiale la vîrsta de 7 cu stilul Tan Tui ( stil axat in mod special pe lovituri de picior, însăși numele se traduce prin “piciorul care zvîgnesc”), avîndu-l ca profesor pe Ching Feng Yi. Cu Ching.  La vîrsta de 13 ani  a trebuit sa plece la Beijing iar la vîrsta de 14 ani este acceptat ca elev de Dong Hai Chuan. După ce profesorul său a decedat, Liang si-a continuat studiul sub îndrumarea lui Yin Fu si Chang Ting Hua. Li Zi Ming ( elev direct al lui Liang Zhen Pu ) a spus in nenumarate rînduri ca relatiile dintre Liang si Yin Fu, Cheng Ting Hua si Liu Feng Chun erau excelente. 

Liang Zhenpu (梁振蒲) 20 Mai 1863 – 13 August 1932

Liang Zhen Pu a predat arte marțiale în mod profesionist și în același timp a deținut o afacere de garzi de corp in zona sa natala. Liang Zhen Pu a murit in data de 13 august 1932 la virsta de 69. Mormintul sau este in cimitirul Wan An, fiind plasat chiar linga mormintul lui Dong Hai Chuan.

Liang a avut doi elevi de frunte, respectiv Gou Gu Ming și Li Zi Ming. Gou a fost foarte cunoscut in rindul practicantilor de Bagua din Bei Jing, fiind considerat cel mai bun elev al lui Liang. Dupa moartea lui Liang, Gou s-a mutat împreuna cu Li Ziming, caruia i-a predat absolut tot ce învatase de la maestrul lor. 

LI ZI MING

Li Ziming [ 25 iunie 1902 – 23 ianuarie 1993] A avut o educație foarte înaltă, pe lîngă arte marțiale fiind considerat un renumit caligraf și pictor. 

În 1921, a devenit un discipolul lui Liang Zhenpu, un prieten al tatălui său. A mai studiat și cu Zhang Zhao Dong, un alt elev direct al lui Dong Hai Chuan. 

Li a atins un nivel foarte înalt de competență tehnică și atingere în toate aspectele Baguazhangului, inclusiv forme, arme, teorie și metode de luptă. Era deosebit de priceput la arta luptei, iar abilitățile sale de luptă corp la corp au crescut perceptibil de-a lungul anilor.

Li și-a dedicat viața conservării formelor Baguazhang, cercetării teoriei Baguazhang și popularizării artei. Pentru a proteja mormântul lui Dong Haichuan, pe 2 și 3 august 1980, un grup de peste 100 de practicanți Beijing Baguazhang sub conducerea lui Li Zi Ming au mutat rămășițele lui Dong, precum și tăblițele de piatră însoțitoare, în noua locație din Cimitirul Public Wanan.

Li Ziming a avut foarte mulți elevi. Dintre aceștia opt sînt considerați elevi interni, respectiv Ma Chuanxu (馬傅旭), Wang Shitong (王世通), Zhang Huasen (張華森), Zhao Dayuan (赵大元), Di Guoyang (邇)国, Sui Yunjiang (隋云江), Li Gongcheng, Wang Tong (王桐), Ling Chengyong, Zhang Quanliang, Sun Hunyan și Ma Ling.

Li Zi Ming împreună cu elevul său Di Guo Yong la mormîntul lui Dong Hai Chuan

DI GUO YONG

Di Guo Yong s-a nascut in Septembrie 1948 in provincia Hebei, fiind un renumit expert de Xing Yi Quan, Bagua Zhang din Beijing, China. Este membru al Asociației Chineze de Wushu, arbitru internațional Wushu de gradul întîi, membru al Asociației de Wushu din Beijing, avînd gradația 7 Duan acordată de către Asociația Chineză de Wushu, membru al Asociației Beijing Bagua Zhang. În 1983, Maestrul Di Guoyong a fost unul din membrii fondatori al Asociației de Xing Yi Quan din Beijing, fiind numit secretar general. El a fost, de asemenea, vicepreședinte și președinte al Asociației de Xing Yi Quan din Beijing. În 1990, a organizat Primele Campionate de Xing Yi Quan din întreaga China. Maestrul Di Guoyong a antrenat în numeroase instituții din China, precum Universitatea de Sport din Beijing, Universitatea de Limbi Străine din Beijing, Colegiul de Aeronautică și din străinătate, inclusiv în Romania unde a predat Xing Yi Quan și Bagua Zhang. 

In 1975 este acceptat printre cei opt elevi interni ai lui Li Zi Ming, fiind astfel la a patra generație de maeștrii de Bagua Zhang.  

În vara anului 2004 a venit în Romania la invitația elevului sau Dragos Chiric pentru a susține un seminar de Xing Yi Quan și Bagua Zhang la București. Astfel a stat în Romania timp de două luni de zile, predînd intensiv Bagua Zhang și Xing Yi Quan.

2003 Beijing. Shifu Di Guo Yong împreună cu Dragos Chiric

Edit Stilul Liang

CATEGORII

RECENT POSTS