Di Guo Yong

Prima parte

Maestrul Di Guo Yong este un renumit expert de Xing Yi Quan și Bagua Zhang din Beijing, China. Este membru al Asociației Chineze de Wushu, arbitru internațional Wushu de gradul întîi, membru al Asociației de Wushu din Beijing, avînd gradația 7 Duan acordată de către Asociația Chineză de Wushu, membru al Asociației Beijing Bagua Zhang. În 1983, Maestrul Di Guoyong a fost unul din membrii fondatori al Asociației de Xing Yi Quan din Beijing, fiind numit secretar general. El a fost, de asemenea, vicepreședinte și președinte al Asociației de Xing Yi Quan din Beijing. În 1990, a organizat Primele Campionate de Xing Yi Quan din întreaga China. Maestrul Di Guoyong a antrenat în numeroase instituții din China, precum Universitatea de Sport din Beijing, Universitatea de Limbi Străine din Beijing, Colegiul de Aeronautică și din străinătate, inclusiv în Romania unde a predat Xing Yi Quan și Bagua Zhang.

Maestrul Di Guo Yong

Di Guo Yong s-a nascut in Septembrie 1948 in provincia Hebei. La virsta de 15 ani incepe sa invete Kung Fu stilurile Xing Yi Quan si Shaolin Chang Quan cu maestrul Zhao Zhong. In 1973 îl intilneste pe celebrul maestru Wu Bin Lou de la care invata stilul Chuo jiao Fan Zi (Boxul picioreleor care se implinta atac continu). In 1975 este acceptat printre primii elevi ai celebrului maesteru de Bagua Zhang, Li Zi Ming, fiind astfel la a patra generație de maeștrii de Bagua Zhang. In 1981 este acceptat ca profesor de Xing Yi Quan la Universitatea din Beijing, unde preda Xing Yi timp de 7 ani. In 1988 este invitat de Federatia de Arte Marțiale din Camerun pentru un stagiu de 2 ani de Xing Yi Quan. Revenit în China începe sa antreneze elevi pentru participarea la concursurile de SanDa (lupta libera), iar rezultatele nu întîrzie să apară. Astfel in perioada 1985 – 1988 elevul sau Zhang Yan Ming cîștigă de 4 ori titlul national la Sanda. In 1987 acelasi elev cistiga titlul de campion al Asiei la Sanda. In 1997 Liu Ming Liang cîștigă sectiunea de Xing Yi din cadrul campionatului national de Wu Shu. In 1999 elevul Yang Shu Tong cistiga locul intii la campionatul national de Wu Shu la sectiunea de Xing Yi. In 2001 Un elev din Coreea de Sud cîștiga locul intii la campionatul de Wu Shu la sectiunea de Xing Yi Quan. Toate aceste rezultate aduc dovada ca maestrul Di Guo Yong este un excelent profesor atit pe varianta traditionala cit si pe varianta sportiva a Wu Shu-ului.

L-am cunoscut pe maestrul Di în ianuarie 2003, cu ocazia primei mele vizite în Beijing. Am început să studiez cu dumnealui Xing Yi Quan și Bagua Zhang, iar în vara anului 2004 am organizat un seminar de Xing Yi Quan și Bagua Zhang în Romania avîndu-l pe maestrul Di ca lector. Acesta a stat în Romania timp de două luni de zile, predînd intensiv Bagua și Xing Yi Quan.

Ianuarie 2003, Beijing, Di Guoyong Shifu împreună cu autorul

În urma discuțiilor avute cu Maestrul Di Guoyong am extras cele mai reprezentative moment din istoria marțiala a vieții sale, pe care doresc să le prezint și practicanților de arte marțiale din Romania, pe aceasta cale:

“Cînd eram copi, avînd 10, 11 ani , în China au fost ceea ce noi numim “3 ani de dezastre naturale”, iar mîncare nu era suficienta. Pe vremea aceea creșteam foarte repede. Cu toate acestea, din cauza lipsei de hrana, sanatatea mea era destul de precara. Eram foarte bolnav in acea perioada, reumatismul imi atacase intregul corp, deci eram scutit de la orele de educatie fizica. Boala mea era atat de grava incat atunci cand profesorul intra in clasa si toti se ridicau si il salutau, eu nu trebuia sa fac asta deoarecenu eram in stare! Cativa vecini le-au sugerat parintilor mei sa incerce cu acupunctura, dar era o metoada destul de scumpa pentru familia noastra (parintii mei erau batrani, fiind de condiție modestă), deci am mers la doctor doar o singura data. Cînd aveam aproximativ 13 ani, un coleg de clasă ce practica Xing Yi Quan mi-a sugerat că ar fi bine dacă aș începe să practic arte marțiale. M-a încîntat ideea și am început să învăț cîteva miscări chiar de la el.

Maestrul Zhao Zhong

Mai tarziu m-a prezentat profesorului sau, Zhao Zhong ce locuia în districtul Haidian din Beijing. De fapt am inceput cu boxul Shaolin, boxul lung de la Shaolin . Era stilul traditional, vechi, simplu si nesofisticat. Miscarile, pozitiile erau mici, mișcările erau nu prea mari, cu toate ca stilul includea, de asemeni, lovituri din săritură și alte elemente acrobatice. Am studiat acest stil cîțiva ani, apoi am inceput sa practic Xing Yi Quan. După o perioada de timp conditia mea fizica a început să se îmbunătățeasca. Scopul principal al practicarii de arte martiale a fost, pentru mine, de a ma reface, de a deveni sanatos si puternic. Am observat ca practicarea artelor martiale este intr-adevar benefica pentru conditia mea fizica si am continuat cu studierea de Xing Yi Quan. Apoi a venit Revolutia Culturala, cînd artele martiale erau interzise, dar nu mi-a pasat prea mult, am continuat să practic.
Inainte de a incepe lectiile cu Zhao Zhong, acesta a cerut ca unul dintre parintii mei sa vina sa stea de vorba cu el. Nu numai ca sa se asigure ca acestia sunt de acord si sustin practicarea artelor martiale de catre copilul lor, ci si pentru a-i intalni, pentru a face cunostinta cu ei. Tatal meu a cumparat un kg de prajitri si s-a dus să se întîlnească cu maestrul Zhao. Tatalui meu ii placeau artele martiale, chiar am învățat de la el cîteva miscari pe care si el le invatatse in copilarie, cum ar fi “Wu Hua Pao” (Tunul celor 5 flori).
Deci, am inceput cu boxul din Shaolin pe care l-am studiat timp de 7, 8 ani. Apoi am inceput sa studiez Xing yi quan. Zhao Zhong învățase Xing yi quan de la Liu Hua Pu, care era discipolul lui Shang Yun Xiang. Shang Yun xiang (1864 – 1937), originar din Leling, provincia Shandong în copilarie a mers la Beijing cu tatal sau, de unde a invatat boxul Gongli de la Ma Dayi.

Shang Yun Xiang (1864 – 1937)

Încrezator în cunostintele sale, l-a provocat pe Li Cunyi (un renumit expert de Xing Yi Quan), însă a fost învins cu usurinta. De atunci a inceput sa studieze Xingyiquan sub indrumarea lui Li si a devenit in scurt timp cel mai bun student al sau. De asemenea a studiat Xing Yi Quan și cu faimosul maestru Guo Yunshen, care recunocînd talentul lui Shang Yunxiang l-a invatat multe din metode sale. Sub indrumarea lui Guo Shang a pus accent in special pe dezvoltarea puterii piciorelor si in curand a devenit cunoscut ca “Buddha cu picioare de fier” (Tie Tui Fo).
Shang a mostenit trei aptitudini pentru care Guo Yunshen era renumit: “Izbirea pe jumatate de pas”, “Strivind cu Dantian” si “Bastonul lung”. Shang s-a confruntat cu multi maestri renumiti in acea perioada, inclusiv Feng Luozheng (expert in lupte chinezesti si box Ba fan zi), Ma Xiu (expert in Bajiquan si sabie lunga) si altii, invangandu-i pe toti.
Antrenamentele erau grele atunci. Profesorul meu s-a antrenat timp de 3 ani in San ti shi (menținerea poziției de gardă) si nimic mai mult.. Pe vremea aceea invatarea artelor martiale era diferita de cea din prezent – cand profesorul iti spunea sa stai, trebuia sa stai si nu aveai voie sa-i ceri profesorului sa-ti arate si alte miscari. Studentii nu indrazneau sa ceara. Oricum, din momentul in care Liu Huapu a inceput sa-i predea Xingyiquan maestrului Zhao Zhong, acestuia i-a trebuit doar o jumatate de an sa invete sistemul complet. Zhao Zhong ne-a spus ca in timpul iernii se antrenau purtand jachete captusite cu bumbac. Datorita cerintei Xingyi, aceea de a tine coatele pe langa corp, dupa ceva timp captuseala de bumbac a inceput sa iasa datorita frecarii constante a manecilor de corp, tocindu-se astfel materialul de dinafara. In timpul verii, in timp ce practicau San Ti Shi, pamantul din jurul lor se uda din pricina transpiratiei. Maestrul Zhao era un om deosebit si cu un caracter puternic.
Dupa ce imi terminam orele de Xingyi obisnuiam sa merg in diverse parcuri din Beijing si sa urmaresc oameni care practicau arte martiale. Odata, l-a vazut pe Wu Binlou (expert in Chuojiao Fanzi) predand langa Orasul Interzis si mi-a placut stilul sau. Asta se intampla in jurul anului 1973. L-am abordat pe Wu Binlou si l-am intrebat daca era posibil sa invat de la el. Wu m-a intrebat daca am mai studiat vreodata artele martiale. Cand a auzit ca Zhao Zhong mi-a fost profesor mi-a spus ca il cunostea foarte bine si ca erau prieteni buni. Wu mi-a spus sa ii aduc un bilet de la profesorul meu (un fel de scrisoare de introducere). Cand i-am spus lui Zhao Zhong ca vroiam sa invat Chuojiao Fanzi sub indrumarea lui Wu Binlou s-a bucurat foarte tare si nu numai ca a fost de acord , dar s-a hotarat sa mearga cu mine si sa-si viziteze vechiul prieten. Am fost extrem de norocos sa-l am pe Zhao Zhong ca profesor – nu avea vederi limitate si nu considera nepotrivit ca un student al sau sa mai studieze si cu alt profesor. Astfel am inceput sa practic si Chuo Jiao Fanzi Quan cu Wu Binlou.
Boxul Chuo Jiao Fanzi este o fuziune intre Chuo Jiao (o arta care foloseste o varietate de lovituri, inclusiv unele foarte solicitante din punct de vedere fizic, care cer flexibilitate si putere a picioarelor) si Boxul Fanzi (renumit pentru tehnicile sale cu mainile si idea de schimbari). Chuo Jiao este una dintre cele mai vechi arte martiale din China. Deriva din stilul de box al familiei Wen, din dinastia Song (960 – 1279).

Wu Bin Lou 1898 – 1977


Wu Binlou, originar din tinutul Xiong, provincia Hebei, a invatat inca din copilarie artele martiale de la Wei “Picioare de Fier” Zankui, un renumit maestru in Chuo Jiao Fanzi. In anii 1920 Wu a venit in Beijing, imprietenindu-se cu multi experti renumiti in arte martiale, inclusiv cu Wu Zizhen (Xingyiquan), Chen Fake (stilul Chen Taijiquan), Chan Zhenfang (Cha Quan) si altii. Wu Binlou era foarte respectat in cercurile de arte martiale din Beijing atat pentru indemanarea sa cat si pentru “Virtutea razboinicului” (Wu De). Cînd eu l-am cunoscut pe Maestrul Wu avea in jur de 70 de ani. Mergea pe bicicleta in fiecare zi pana la poarta nordica a Orasului Interzis pentru a preda arte martiale. Ajungea acolo foarte devreme inaintea tuturor. Odata am vrut sa ajung acolo inaintea lui, asa ca m-am trezit foarte devreme si am ajuns acolo inainte de ora 6 de dimineata. Era inca intuneric si am considerat ca nu ajunsese nimeni acolo. Dintr-odata am observat o persoana – Wu Binlou era deja acolo! L-am intrebat cand a venit si mi-a spus ca nu stie – nu a dormit prea bine asa ca a venit. A doua zi m-am hotarat sa ma trezesc si mai devreme – la 3 de dimineata si am ajuns in locul de antrenament la 4 AM. Eram sigur ca nu era nimeni acolo. Spre surprinderea mea Wu Binlou era deja acolo, alergand si incalzindu-se! Nu avea televizor, locuia singur (avusese trei neveste si toate murisera), asa ca dupa cina nu avea ce sa faca si mergea la culcare foarte devreme. Wu Binlou stia si Xingyiquan – era stilul Shanxi. Wu Binlou era foarte sanatos pentru varsta lui – mult mai sanatos decat alti oameni de varsta lui, probabil la fel de sanatos ca oameni cu douazeci de ani mai tineri. Bineinteles, nu era la fel de sanatos ca tinerii, adolescentii. Talia si picioarele aveau mai putina flexibilitate decat ale tinerilor, însă avea multa experienta in lupta si era un adevarat talent. Wu era foarte bun și în Boxul Di Tang Quan, un stil conceput pentru lupta la sol, iar la varsta de 60 de ani inca era capabil sa faca mai multe tumbe la rand.

26 Septembrie 1982 Maestrul Li Zi Ming alături de alți experți și de elevii săi, printre care și maestrul Di Guo Yong (rîndul de sus, al doilea de la sînga la dreapta)


Apoi, prin 1975 am fost ultimul elev intern acceptat ca discipol de maestrul Li Zi Ming. Elevii lui săi au fost in numar de 8 persoane in ordinea urmatoare: Wang Shitong, Ma Chuanxu, Sun Hongyan, Ma Ling, apoi Yang Jiacang, Wang Tong, Zhao Da Yuan si eu. In afara de acesti elevi maestrul Li a mai acceptat si alti elevi, dar nu interni. Actualmente au “aparut” foarte multi “elevi” ai maestrului Li, cu toate ca eu nu am vazut mai mult de 8 frati ( colegi de antrenament) din 1975 si pînă la decesul maestrului Li. Motivul pt care am hotarit sa studiez Bagua Zhang este urmatorul: era o zicala mai veche: Mîinile din Xing Yi Quan, picioare din Bagua Zhang, nu iti va mai fi teama de demoni daca practici Xingyi si Bagua.” . Asadar, din moment ce am invatat Xing Yi Quan mi-am dorit sa invat Bagua Zhang. Kang Ge Wu (renumit istoric și expert de Bagua Zhang) si cu mine eram foarte buni prieteni, asa ca i-am cerut sfatul, iar acesta mi-a sugerat sa invat de la Li Ziming. Nu stiam prea multe depre maestrul Li, pentru ca nu era asa de renumit pe vremea aceea. Li Ziming a devenit renumit dupa ce a fost infiintata Asociatia de Cercetare Baguazhang din Beijing si dupa ce a fost mutat mormantul lui Dong Haichuan.
Îmi aduc aminte ca am participat alaturi de maestrul Li la dezhumarea lui Dong Heichuan. Ideea dezhumarii lui Dong Haichuan a fost mai intai sugerata de maestrul Li Zi Ming si Kang Gewu.

Maestrul Di Guoyong împreună cu profesorul său, Li Zi Ming, Kang Gewu și alți colegi de antrenament la mormîntului lui Dong Hai Chuan în cimitirul public Wan An (NW Beijing)

Pe vremea aceea locul unde se afla mormantul lui Dong Haichuan era undeva pe o plantatie de rosii, fiind aproape invizibil – chiar si pietrele funerare erau ingropate. Am inceput sa sapam acolo si am gasit mormantul. Se pare că fusese jefuit, deoarece cosciugul era spart și plin de noroi. În interior erau doar rămășițele lui Dong Hai Chuan și cîteva haine și nasturi. Am spălat, înumărat osemintele și apoi le-am măsurat. Acestea au fost mutate in Cimitirul Public Wan’an……..”

Kung Fu și Condiționarea armelor

Die Da Jow – Solutie pentru traumatisme

Cu mulți ani în urmă, cînd m-am apucat de Karate, inevitabil am început să aflu și despre condiționarea armelor naturale ale corpului pentru a fi din ce în ce mai eficiente într-o confruntare cu mîinile goale. Se spunea pe acea vreme că lucrul la Makiwara era esențial pentru a avea un Karate puternic. Acest instrument consta într-o scîndură ce se înfigea în pămînt astfel încît să aibă aproximativ aceeași înalțime cu practicantul. În partea superioară se puneau niște paie (sau mai modern un cauciuc) peste care se înfășura în mod tradițional o frînghie, ce la origine era făcută din paie de orez, în care urma să aplici lovituri cu diversele arme ale corpului.

Yoshitake Funakoshi antrenîndu-se la Makiwara.

Ei bine, vă închipuiți că pe măsură ce numărul de lovituri sau forța de lovire creștea durerea devenea mai intensă. În funcție de rîvnă și de ardoare puteai să lovești pînă ce ți se lua pielea de pe monturi și implicit trebuia să te oprești. Dar cine avea urme și calus mai mare era cel mai “tare” din clubul de karate. Nu ne spunea nimeni de efectele adverse ale acestei practici și cum că de fapt nu era chiar aceasta metoda cea mai bună de exersare.

După mai mulți ani de practică de acest gen, am intrat în posesia unui material video cu Morio Higaonna intitulat chiar “Makiwara Training”. În acel material pe lîngă nenumăratele metode de cum trebuie să te antrenezi, chiar de la început mastrul Higaonna ne explica cum că ar trebuie să ne dăm pe mîini cu o anumită soluție care ar trebui să prevină traumatismele și degenerarea articulațiilor. Dar ce era și din ce se făcea respectiva soluție nu se menționa. Oricum era prima oră cînd auzeam că de fapt pentru acest tip de antrenament este OBLIGATORIU să folosești acest gen de medicament de uz extern.

Morio Higaonna exersînd la Makiwara.

Am început să fac cercetări și după mult timp de căutări (pe vremea acea internetul era ceva extrem de rar) am aflat cum că este vorba de o soluție miraculoasă ce se numește Die Da Jow. Acesta era folosită de sute de ani în China pentru a trata traumatismele osoase în mod special. Tot de aici i se trage și numele, care s-ar traduce aproximativ ca “alcool pentru traumatisme și lovituri”. Dacă ne uităm puțin în cărțile de Medicină Tradițională Chinezească (TCM) o să vedem că respectiva soluție era recomandată acolo unde aveam ceea ce în TCM se numește “Stază de sînge” ca urmare a accidentărilor traumatice. Deci, care va să zică de fapt noi practic ne auto-traumatizam în vederea obținerii unor arme redutabile dar de fapt nu reușeam decît să ne facem pe termen lung foarte rău. Concluzia a fost una simplă: nu ai Die Da Jow, atunci mai bine nu lucra la makiwara.

Dar de fapt Die Da Jow nu era recomandată doar practicanților de arte marțiale. La origine această rețetă era recomandată tuturor celor care aveau vînătăi, staze de sînge sau de Qi și umflături ca urmare a unor traumatisme. Aceste traumatisme cauzează umflături, învinețiri, blocarea articulațiilor și dureri în zona traumatizată. Formula are ca principal scop dizolvarea cheagurilor, dispersarea stazelor de Qi, învigorearea sîngelui și ceva ce alte “alifi” și “unguente” de prin farmaciile alopate nu fac, respectiv favorizează și ajută la generarea de tesuturi noi. Practic ajută la o mai rapidă refacerea zonelor lezate. Aplicabilitatea acestui medicament tradițional este recomandat tuturor ce au o afecțiune ce intră sub umbrela termenului de artrită. Acesta se referă la o boală care afectează articulația osoasă – practic zona în care două oase se întâlnesc pentru a crea o articulație, cum ar fi articulația cotului, de exemplu.

Așa se explică de fapt de ce vechii practicanți de Karate și Kung Fu foloseau această soluție. Pentru că pe deoparte asigura refacerea rapidă a zonelor afectate de repetatele lovituri cît și adiția de țesut nou, calus ce avea ca rol de a face “armele naturale” mai rezistente și mai dure.

Bruce Lee și armele sale

De fapt, această soluție de uz extern este recomandată tuturor practicanților de arte marțiale și nu numai ce se lovesc și traumatizează în mod repetat pentru o mai rapidă refacere. Indiferent că vorbim de Karate, Wing Chun, BJJ, Arnis sau MMA, Die Da Jow este un excelent remediu. Cît despre cei ce practică în mod special condiționarea armelor pentru impact, precum Muai Thai, Karare, Wing Chun, Karate, Wushu Sanda, Bagua Zhang, Xing Yi Quan etc este obligatoriu folosirea acestei soluții dacă doresc ca la bătrînețe să își mai poată folosi articulațiile și membrele.